Călătorie…

In timp ce scriu trenul își continuă drumul leganandu-se încet…se deschid treptat în fața mea priveliști minunate și diferite dar care parca seamănă. E iarna acum și totul e alb. Acum. Oare ce voi vedea in continuare?!Oare ce va fi mâine?! Nu am timp să mă gândesc la maine.Imi place să mă bucur de acum in timp ce trenul merge mai departe daruindu-mi doar o secundă să mă bucur de fiecare priveliște.

Viața.Ma poarta că trenul? Sau o port eu in vinele mele?O inspir sau mă inspiră prin ceea ce îmi oferă la fiecare pas…Fac parte din ea dar cuvintele-mi sunt sărace, cum as putea sa o descriu?Devin lacomă! Gustand din ea, o doresc din ce in ce mai mult.

Câteodată e inconfortabil. Amorțesc. Legănatul mă adoarme dar îmi place.Oricum ar fi însă nu vreau să renunț. Mă poartă sau o port, mergem mai departe împreună. Îmi place să o văd ca pe un prieten, și la bine și la greu.

„Chiar daca ar fi să trec prin valea umbrei morții nu mă tem de nici un rău, căci Tu ești cu mine.” Mulțumesc, Doamne!

Trenul. Viața. O călătorie. Împreună cu Dumnezeu.

Reclame

2 gânduri despre “Călătorie…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s